CASA EFICIENTA ENERGETIC (E2)
Prin acest proiect se propune , modificarea unei case banatene tipice realizate din caramida plina si caramida nearsa, din jurul anilor 1850. Noii locatari, o familie de pensionari – sotul inginer agronom, si sotia - medic pediatru se muta din mediu urban in cel rural.
Modificarile aduse casei existente nu se rezuma numai la cele necesare pentru cresterea confortului ci ating si modul in care se va locui in casa, precum si felul in care aceasta se relationeaza la necesitatile noilor locatari.
Investitia se va focaliza pe principii si sisteme ce au ca scop reducerea consumului de energie, precum si pe tehnologii ce protejeaza mediul inconjurator.
Modificarile propuse incadreaza in doua categorii si sunt rezumate, pe scurt, in cele ce urmeaza:
1.    Modificari Functionale
Datorita conformarii liniare a spatiilor, casa existenta este expusa diferentelor climatice pe intreaga durata a anului, pe toate laturile. Circulatiile tip vagon precum si lipsa echiparii sanitare si de incalzire a dus la o serie de modificari.
Pentru modificarea circulatiilor interioare si anume, pentru realizarea unei circulatii independente de trecerea dintr-o camera in alta, se va inchide prispa existenta cu frestre tip termopan tristrat. Astfel se pastreaza transparenta si legatura cu exteriorul, insa se creeaza o zona de circulatie secundara ce ocoleste noul dormitor.
Se va mari bucataria cu zona de luat masa si se va realiza baia in casa, in fosta zona de crestere a animalelor.
Deasemenea se va realiza o terasa cu structura de lemn, cu ferestre mari de sticla tristrat, a caror deschidere catre gradina si curte (catre E si V), va garanta un contact direct cu mediul inconjurator. Aceasta va fi zona principala de stat pe timpul verii si totodata va face parte din „tamponul termic” al casei pentru anotimpul rece.
Casa va ramane parter, iar podul va fi izolat si folosit cel mult ca si spatiu de depozitare.
2.    Modificari Tehnologice.
Pentru incalzirea casei se utilizau sobe pe lemne, situate in doua dintre cele trei camere. In pod, toamna, se depozita fanul pentru animale, ceea ce realiza o izolare termica la nivleul planseului de lemn. Pivnita fiind utilizata frecvent, avea aerisire in partea de nord a casei. Closetul era situat in spatele curtii, ca si groapa deschisa.
Modificari ale tehnologiilor de functionare folosite:
Pentru incalzirea se va realiza o instalatie centralizata, cu cazan pe lemne de esenta tare, cu gazeificare. Boilerul va avea spirala dubla, conectat la panourile solare de acoperis, ce vor asigura apa calda pe peroada verii. Prin programul guvernamental ce va demara in 2009 se doreste completarea sistemului de incalzire pe panouri solare. Instalatia de incalzire va avea echipamente la care nu s-a facut rabat la calitate si la pret. Iluminatul casei se va realiza exclusiv cu becuri economice de inalta performanta, iar intreaga gama de electrocasnice va fi cel putin clasa A+.
Prin inchiderea prispei si prin realizarea terasei acoperite se creeaza o zona de izolare termica atat pentru vara, prin montarea parasalorelor la ferestre, cat si pentru iarna.
Peretii si planseele se vor termoizola cu vata minerala, obtinandu-se un coeficient de izolare termic R’ = 3,29 mpK/W.
Din dorinta beneficiarilor pivnita nu va mai fi folosita in scopul ei traditional. Aceasta nu prezinta un interes functional cu exceptia rolului de regulator termic. Temperatura relativ constanta a spatiului (cca 12 C) permite folosirea aerului racit, in perioada anotimpului cald, pentru regularea temperaturii terasei si aerisirea pivnitei. Printr-un sistem de tuburi ce asigura curgerea aerului „racit” de pivnita, pe sub terasa, prin peretele sudic, la exterior, se va exploata diferenta de presiune dintre aerul incalzit in peretele dublu din sudul terasei si aerul ce tranziteaza pivnita intrand prin aerisirea ei de pe latura nordica.
Acesta va absorbi in drum spre exteriorul acesteia caldura din pardoseala terasei, folosind masa termica a sapei ce incastreaza tevile. Fluxul de aer este asigurat de diferenta de presiune a aerului cald, cat si de suctiunea generata de vanturile predominante din regiune, acestea batand din directia NNV. Intreg sitemul va functiona numai pe perioada verii, iarna aerisirea terasei fiind realizata prin unul din cosurile de fum vechi ale casei.
Tencuiala de ciment aplicata la ambele fete ale zidurilor casei se va desface si se va inlocui cu placaje fie de ghipscarton (pe interior) fie cu vata minerala ventilata (pe exterior), redand astfel casei avantajele oferite de peretii de caramida nearsa. 
Pentru o iluminare suplimentara a baii pe timpul zilei, deoarece aceasta are geamurile pe zona nordica, se va monta un tunel solar, economisindu-se astfel energie electrica.
Toata apa de ploaie de pe partea de nord a acoperisului va fi preluata de un colector suprateran si utilizata pentru irigatia gradinii printr-un sistem de irigare prin picurare.
Pentru preluarea apelor uzate menajere, se va instala sub curte o ministatie de epurare.
Abordarea minimala a substantei construite, adaptarea locuirii actuale la conditiile existente precum si focusarea fondurilor financiare aupra limitarii impactului casei fata de mediul inconjurator au fost tinta principala a acestui proiect.
Beneficiarul a fost de acord ca sistemele folosite in acest proiect sa fie monitorizate pe o perioada de 5 ani, timp in care functie de masuratorile efectuate vom face o analiza critica a ceea ce ne-am propus.
Datele culese vor fi facute public in mod gratuit pe pagina noastra de internet.