sectiunea proiecte

Oana Simionescu, Alin Balaj, Alexandru Cozma, Iulia Fratila, Andreea Patroi, Codruta Negrulescu

Urban Pavilion

loc 5

25 voturi

amplasament:
Bucuresti
anul:
2010
categoria:
proiect de idee
biroul I firma:
xxx
colaborator[i]:
-
suprafata:
- mp
buget:
-
imagini:
-
panouri:
2

“(…) bunăstarea derivă direct din inovaţie, nu din optimizare; astfel, bunăstarea nu este obţinută prin perfecţionarea lucrurilor cunoscute deja, ci prin aprecierea imperfectă a necunoscutului” - Kevin Kelly, “New rules for the new economy”, Wired.


Ne-am propus înca de la început să producem soluţii inovatoare – momentul în care ne aflam ca şi societate solicită astfel de răspunsuri. Am decis că avem doar de câştigat dacă facem acest exerciţiu de atitudine pozitivă.
Motivaţia din spatele proiectelor noastre a fost aceea de a porni un dialog real între membrii ai societăţii româneşti de astăzi. Arta coexistenţei cu diverşi parteneri ar trebui să ducă către un asemenea dialog. Să învăţăm să ii respectăm pe cei din jurul nostru - atat în public cât şi în privat - este una dintre principalele cerinţe pentru o societate sănătoasă ce doreste să meargă înainte. Asemenea dialoguri se pot întampla doar în locurile unde oamenii se întâlnesc pentru a-şi împărtăşii experienţele.
UP a fost ultimul dintre cele 5 proiecte realizate pentru prima fază. Situl din Piaţa Victoriei ni se părea cel mai dificil de abordat – este un sit foarte deschis, foarte dinamic, fără o componentă pietonală semnificativă - un spaţiu urban destinat în mare parte automobilelor, dar în acelaşi timp un sit foarte important pentru Bucureşti.
Studiind scara pieţei în raport cu suprafaţa maximă îngăduită a pavilionului, ne-am dat seama ca acesta ar putea deveni cu uşurinţă un obiect stingher amplasat pe o mare de asfalt. Primul impuls a fost să feliem volumul maxim şi să îl întindem pe sit în diverse combinaţii – ne-am dat imediat seama de potenţialul acestui tip de operaţie si am mers cu ea până la punctul ei maxim: o explozie. Astfel, în loc sa creăm un element singular, propunem un spaţiu deschis în care întregul şi părţile au aproape aceeaşi valoare.
Graniţele dintre interior şi exterior devin foarte vagi, pavilionul fiind totodată şi o amenajare urbana. Soluţia propune o intervenţie vizibilă şi subtilă în acelaşi timp, delimitarea relativă a spaţiilor conturând o scenografie flexibilă, capabilă să adăpostească o varietate cât mai mare de interacţiuni umane.
Conectarea acestui concept cu ideea de constelaţie ni s-a părut a fi un demers natural. Aceasta reprezenta o regulă excelentă de ordonare a unei mulţimi de puncte şi un mijloc extraordinar de a ne conecta la un concept social puternic.
Pavilionul îşi începe viaţa ca o compoziţie albă, artificială, care în perioada de un an ce îi este alocată, va fi gradual colorată şi înghiţită de plantele ce curg din vârful stâlpilor. Primeşte astfel o dimensiune temporală şi face trecerea între “marea de asfalt” şi “limba verde” din spatele acesteia.
Dupa prima gală de premiere, şi după ce am studiat proiectele şi echipele concurente, ne-am dat seama că avem adversari bine pregatiţi - ceea ce făcea concursul şi mai interesant. În consecinţă, în urma evaluării proiectelor rămase în concurs, am ales un grup de colaboratori corespunzător nevoilor fiecărui proiect în parte. Menţionez că aceasta a fost una dintre cele mai bune decizii ale proiectului – entuziasmul cu care am lucrat în următoarele săptămâni şi ideile descoperite şi dezvoltate pentru fiecare proiect au făcut ca participarea la acest concurs să merite pe deplin, indiferent de decizia juriului în finală.
Dezvoltarea de strategii conexe părţii arhitecturale ni s-a părut vitală pentru a explica potenţialul ridicat al acestei propuneri. Colaborarea cu specialişti în diverse domenii, cu firmele producătoare de materiale şi cu arhitecta cu drept de semnătură desemnată ne-a permis să aducem această “idee” la un nivel de detaliere ,şi înţelegere, ridicat.
Cel mai dificil aspect a fost rezolvarea sa din punct de vedere tehnic. Ne doream materiale accesibile, uşor de pus în operă, refolosibile sau măcar reciclabile. Ideea fundaţiilor Krinner si a tuburilor de carton ne-a permis realizarea unei strategii tehnice ce funcţionează în tandem cu celelalte strategii ale pavilionului. Întreaga construcţie poate fi, în funcţie de situaţie, fie reciclată, fie remontată, fie recompusă sau o combinaţie dintre aceste variante.

UP este un concept foarte complex, al cărui fir logic a fost urmărit cu atenţie pe parcursul dezvoltării sale. Nici măcar alegerea numelui nu este una întâmplătoare – Urban Pavilion generează o direcţie - UP/sus, şi o atitudine - “Privirea sus!”, cum bunicul meu obişnuia sa îmi zică.

comentarii [5]

Diana
asta facem noi romanii, privim toate inceputurile cu mult pesimism!am putea sa ne educam si sa invatam ca lumea evolueaza, se misca iar noi trebuie sa ii tinem pasul.Noi insa nu facem acest lucru!Felicitari tuturor!

Bogdan
foarte fain! speram sa ne bucuram de el in Bucuresti cat mai curand!!!

Sergiu
si mult mult rahat !

Xperts
Mult pisu pentru ca Bucurestiu are multi catei vagabonzi ....:)))

Xperts
Cam multi arhitecti ati lucrat la proiectul asta, care in realitate se transpune intr-o adunatura de tevi ruginite pe care o sa faca pisu cateii !!! :)))

Adauga comentarii